ADDUNITA DI U 3 MAGHJU

Publié le par associu parenti corsi

  Eccu u testu lettu in Portivechju  u 3 maghju 

U 7 di maghju ci sarà un dibattitu in Parigi à l’assemblea naziunali francesa annantu à mudificadi a custituzioni francesa. A mudifica di l’articulu sicondu di a custituzioni francesa parmittaria di da un statutu ghjuridicu à a lingua Corsa.

      L’APC è i 3 sindicati di studienti hani dicisu di chjamà l’aghjenti ad addunisciassi in parechji loca di Corsica pà dumandà à tutti l’assemblei parlamentarii di Corsica di adduttà una muzioni à prò di un statutu ghjuridicu di a lingua Corsa.

   Camille De Rocca-Serra, prisidenti di l’assemblea di Corsica , è diputatu ha dittu ùn ci hè tantu, ch’iddu laccaia a so piazza di cunsigliu municipali di Portivechju è di a Corsica ha dittu ancu chi tutti i muzioni vutati sariani adduprati.

     Li dumandemu dunqua di cambià i so paroli in atti u 7 maghju è di fà senta a voci di a Corsica avendu u curaghju di parlà Corsu à l’assemblea naziunali . Musciaria cussì chi a lingua corsa ùn hè morta è si pò aprudà in ugni locu.

 

  U 22 sittembri d i u 2007 François Fillon ha dittu «  Aujourd’hui la république est assez sûre  d’elle-même pour accepter la manifestation d’une diversité  culturelle sans crainte . L’état poursuivra et amplifiera son effort au profit  de la culture et du développement de la langue Corse »

  Hè sicura , incu  tutti i sforzi  ch’iddi hani fattu pà tumbà a noscia cultura da poi 200 anni , avali so abbastanza indibbuliti pà ùn essa più in priculu !

 

Dumandemu dunqua l’uttenzioni di u statutu  ghjuridicu pà a lingua Corsa .Ma ùn duvarà micca  essa un simplici ducumentu di carta . Duvaremu sta attenti à ciò ch’iddu sighi suvitatu d’azioni cuncreti .Ùn smintichemu micca chi i misuri à  favori di a noscia lingua  ci so ghjà stati ma ùn so micca  adduprati .

Tocca à no di fà sì chi tutti issi misuri diventissini rialità.

 Comu ? Simplicimanti senza aspittà nisciuna misura ufficiali , parlendu Corsu dapartuttu è incu tutti, micca sulamenti in certi loca è in certi uccasioni .

Tamandemu a noscia lingua , a noscia cultura , i nosci tradizioni à i nosci fiddoli.  Hè cussì chi no musciaremu à tutti chi a noscia lingua ùn hè micca un ghjuculeddu ch’iddi ci dani par sta tranquilli, chi a coscia lingua , a noscia cultura ,u nosciu populu so vivi.



Publié dans lingua corsa

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commenter cet article
D
Langues minoritaires : la France restera la France et Paris restera Paris (Aujourd'hui 9/05/2008 08h10)<br /> (Alex Bertocchini - Alta Frequenza) - Circulez ! Y a rien à voir ! Voilà traduit en langage populaire ce qu’a voulu dire l’assemblée nationale, et surtout le gouvernement, à propos des langues minoritaires. Ceux qui avaient mis un espoir - petit - dans ce débat présenté pompeusement comme "historique", en seront pour leur frais. La France - comme la Turquie (c’est dire), campe sur ses positions et ses vérités à propos des langues dites minoritaires. La France restera la France, Paris restera Paris et le français seule langue de la République ! C’est le message martelé à nouveau dans un hémicycle où quelques mots prononcés en catalan ont fait rougir de honte une partie importante de l’assemblée. Bien que le débat de mercredi n’ait eu aucune vocation à aboutir à un vote, le resserrage de boulons républicain a tout de même eu lieu. Une manière de jalonner le terrain pour l’avenir. Certes il y aura une loi, une autre loi, pour fixer le cadre législatif du statut de ces langues, mais cela ne rendra pas pour autant constitutionnelle la ratification de la charte pour les langues minoritaires européennes. Dans tout ce remue ménage pour rien, la Corse pourrait même y perdre au change, car son statut politique actuel lui permet déjà d’aller bien au-delà de ce qui sera prévu. Des fois qu’on lui concocte un petit retour en arrière, il n’y a pas que les esprits dérangés qui se mettre à y penser.
Répondre